Tezaur dublu de comori vikinge, descoperit lângă fortul lui Harald I al Danemarcei

Un căutător de metale a dezgropat un tezaur dublu de comori vikinge într-un câmp din Danemarca; acesta conținea monede emise în timpul domniei puternicului rege danez Harald „Dinte Albastru” (Harald Bluetooth).

Monedele de argint și bijuteriile dezgropate dintr-un câmp din peninsula Iutlanda din Danemarca dezvăluie o nouă perspectivă asupra domniei și ambițiilor religioase ale puternicului rege viking Harald „Dinte Albastru”, potrivit arheologilor.

• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”

Acest tezaur dublu de comori vikinge conține aproximativ 300 de piese de argint, inclusiv aproximativ 50 de monede și bijuterii tăiate, care au fost descoperite la sfârșitul anului trecut.

Un grup local de arheologie a cercetat o fermă aflată la nord-est de orașul Hobro și de lângă Fyrkat, un fort inelar construit de Harald I al Danemarcei aproximativ în anul 980 d.Hr., potrivit unui comunicat de presă al Nordjyske Museer, din Danemarca.

Un tezaur dublu de comori vikinge

Săpăturile arată că obiectele de valoare au fost inițial îngropate în două tezaure, aflate la aproximativ 30 de metri unul de celălalt, probabil sub două clădiri acum dispărute. De atunci, aceste tezaure au fost împrăștiate de utilajele agricole, scrie Live Science.

Se pare că persoana care a îngropat comoara a împărțit-o în mod deliberat, în cazul în care se pierdea unul dintre tezaure, a spus Torben Trier Christiansen, un arheolog implicat în descoperire și curator la Muzeele din Iutlanda de Nord.

Deși unele publicații au relatat că tezaurele au fost găsite mai întâi de o fetiță, prima dintre comori a fost de fapt localizată de o femeie adultă folosind un detector de metale. „Dar ea este foarte flatată”, a spus Trier.

Monedele din acest tezaur dublu de comori vikinge au ajutat la răspândirea creștinismului în Danemarca

Multe dintre piese sunt „hacksilber”, adică bijuterii din argint tăiate în bucăți și comercializate în funcție de greutate. Dar câteva sunt monede de argint, despre care arheologii au stabilit că provin din țări arabe și germanice, precum și din Danemarca.

Monedele daneze sunt interesante pentru arheologi, deoarece includ „monede cu cruce” bătute în timpul domniei lui Harald „Dinte Albastru” în anii 970 și 980. Harald se convertise de la credințele păgâne nordice la creștinism, iar răspândirea noii sale religii făcea parte din planul său de a unifica triburile vikinge din Danemarca aflate în război.

„Punerea crucilor pe monede a făcut parte din strategia lui. El a plătit aristocrația locală cu aceste monede, pentru a crea un precedent în timpul unei perioade de tranziție în care oamenii îi prețuiau și pe vechii zei”, a spus Trier.

Ambele tezaure conțin și părți dintr-o broșă de argint foarte mare care ar fi fost purtată de un rege sau de un nobil și a fost probabil capturată într-un raid viking. Dar acest stil de broșă nu a fost purtat pe pământurile lui Harald I ci, în schimb, a fost tăiat în mai multe bucăți de hacksilber, a spus Trier.

Arheologii se vor întoarce pe sit mai târziu în acest an, a adăugat Trier, sperănd să afle mai multe despre clădirile din epoca vikingă (793 – 1066 d.Hr.) care erau cândva acolo.

De ce era Harald era numit „Dinte Albastru”?

Arheologii nu știu sigur cum și-a primit Harald I al Danemarcei porecla de „Dinte Albastru”; unii istorici sugerează că ar fi avut un dinte cariat proeminent, deoarece cuvântul nordic pentru „dinte albastru” se traduce prin „dinte albastru-negru”.

Porecla sa s-a păstrat până astăzi și este folosită în standardul de comunicații fără fir Bluetooth („dinte albastru” în limba engleză), care își propune să unifice comunicațiile între diferite dispozitive. Harald a unificat Danemarca și, pentru o vreme, a fost și rege al unei părți a Norvegiei; a domnit până în 985 sau 986, când a murit luptând împotriva unei rebeliuni conduse de fiul său, Svend I al Danemarcei, care i-a succedat ca rege.

Harald I a oferit monedele cu cruce drept cadouri

Jens Christian Moesgaard, un numismat la Universitatea din Stockholm (Suedia), care nu a fost implicat în descoperire, a spus că monedele daneze par să apară la sfârșitul domniei lui Harald I; datele monedelor străine nu contrazic acest lucru.

„Acest nou tezaur dublu de comori vikinge aduce noi dovezi importante care susțin interpretările noastre cu privire la monedele și puterea lui Harald”, a spus el. Monedele au fost probabil distribuite la fortul nou construit de la Fyrkat.

„Este într-adevăr foarte probabil ca Harald să fi folosit aceste monede drept cadouri pentru oamenii săi pentru a le asigura loialitatea”, a observat el.

Crucile de pe monede sugerează că creștinismul a fost o parte importantă din planul regelui. „Prin iconografia creștină, Harald a răspândit și mesajul noii religii cu această ocazie”, a spus Moesgaard.

Vă recomandăm să citiți și:

Statui egiptene antice, care înfățișează chipul unui faraon, dezgropate la un templu al Soarelui

A fost Stonehenge un calendar preistoric? Un studiu susține că nu

Cum credeau filosofii și mitologia Greciei Antice că va fi sfârșitul lumii?

2.000 de capete de berbec mumificate, descoperite la templul lui Ramses al II-lea